Scriam în gândurile mele despre „Poate nu trebuia…” (https://www.coresi.ro/produs/poate-nu-trebuia-roman-de-dragoste/) că, deși autoarea spunea că „Peste 10 ani, mi-ar plăcea să scriu din nou despre noi”, mie mi-ar plăcea să citesc mult mai des alte romane despre cei doi îndrăgostiți, chiar anual. Iată că dorința mea era de fapt îndeplinită.
Cornelia Grosu-Soare continuă în „Dulceața lacrimilor amare” povestea de dragoste dintre protagoniștii trilogiei „Vacanțele iubirii”, „Dincolo de Carul Mare” și „Poate nu trebuia…” mult mai repede de 10 ani.
Acțiunea are loc în anul 2020, un an în care cu toții știm ce a început. Ceva ce încă nu s-a terminat. Și dacă atunci, la începuturi, ni se părea o grozăvie și abia așteptam să se termine, acum, din păcate, nu este deloc mai bine, ci din contră, în unele locuri este chiar mai rău.
Cei doi îndrăgostiți, care apar acum cu alte nume, cele reale, dacă nu mă înșel, continuă convorbirile telefonice, schimburile de mesaje electronice și câteva, foarte puține întâlniri. Unul din motive este, desigur, restricționarea deplasărilor tuturor oamenilor, dar mai sunt și alte motive pe care vi le las vouă, cititorilor, să le descoperiți.
Și acest roman pare scris pe baza unui jurnal menținut, probabil, zilnic de talentata și sensibila scriitoare Cornelia Grosu-Soare. Relatările despre frământări, temeri, îndoieli și frica de viitor sunt deseori simple, normale și similare cu cele ale unui om obișnuit. Încărcarea emoțională este însă deosebită. Suntem plimbați printre gândurile, visele și trăirile personajului principal, îndrăgostit de o persoană cu care comunică din ce în ce mai rar. Poți înțelege foarte ușor drama prin care trece un om care așteaptă mereu cu sufletul la gură o veste, cât de mică, despre cel pe care-l iubește necondiționat. Eu vă recomand să descoperiți acest univers al unei iubiri speciale. O iubire care, sunt sigur, nu va pieri niciodată.
Este o delectare să citești cărțile scriitoarei Cornelia Grosu-Soare. Sunt sigur că vom mai avea prilejul să citim despre cei doi îndrăgostiți și în alte cărți cu care, cu siguranță, scriitoarea ne va îmbogăți sufletește.
Codrin Pasca –
Scriam în gândurile mele despre „Poate nu trebuia…” (https://www.coresi.ro/produs/poate-nu-trebuia-roman-de-dragoste/) că, deși autoarea spunea că „Peste 10 ani, mi-ar plăcea să scriu din nou despre noi”, mie mi-ar plăcea să citesc mult mai des alte romane despre cei doi îndrăgostiți, chiar anual. Iată că dorința mea era de fapt îndeplinită.
Cornelia Grosu-Soare continuă în „Dulceața lacrimilor amare” povestea de dragoste dintre protagoniștii trilogiei „Vacanțele iubirii”, „Dincolo de Carul Mare” și „Poate nu trebuia…” mult mai repede de 10 ani.
Acțiunea are loc în anul 2020, un an în care cu toții știm ce a început. Ceva ce încă nu s-a terminat. Și dacă atunci, la începuturi, ni se părea o grozăvie și abia așteptam să se termine, acum, din păcate, nu este deloc mai bine, ci din contră, în unele locuri este chiar mai rău.
Cei doi îndrăgostiți, care apar acum cu alte nume, cele reale, dacă nu mă înșel, continuă convorbirile telefonice, schimburile de mesaje electronice și câteva, foarte puține întâlniri. Unul din motive este, desigur, restricționarea deplasărilor tuturor oamenilor, dar mai sunt și alte motive pe care vi le las vouă, cititorilor, să le descoperiți.
Și acest roman pare scris pe baza unui jurnal menținut, probabil, zilnic de talentata și sensibila scriitoare Cornelia Grosu-Soare. Relatările despre frământări, temeri, îndoieli și frica de viitor sunt deseori simple, normale și similare cu cele ale unui om obișnuit. Încărcarea emoțională este însă deosebită. Suntem plimbați printre gândurile, visele și trăirile personajului principal, îndrăgostit de o persoană cu care comunică din ce în ce mai rar. Poți înțelege foarte ușor drama prin care trece un om care așteaptă mereu cu sufletul la gură o veste, cât de mică, despre cel pe care-l iubește necondiționat. Eu vă recomand să descoperiți acest univers al unei iubiri speciale. O iubire care, sunt sigur, nu va pieri niciodată.
Este o delectare să citești cărțile scriitoarei Cornelia Grosu-Soare. Sunt sigur că vom mai avea prilejul să citim despre cei doi îndrăgostiți și în alte cărți cu care, cu siguranță, scriitoarea ne va îmbogăți sufletește.